filele mele.

marți, 4 octombrie 2011

Toti avem zile proaste!!!

Ca orice om, am avut si eu o zi proasta!!! Nu sunt superstitioasa, chiar deloc!!! Insa azi, marti, am avut de'a face cu numarul 13, cu pisica neagra si cu multe drumuri facute aiurea...la ora 11 a.m. eram cu nervii la pamant si ma rugam sa se termine ziua...defapt nu ma rugam, imi doream....

In drum spre casa, pe autobuz, ma gandeam de ce e o zi asa de groaznica?!? Mi-am dat seama ca am iesit dimineata la 8, fara sa Il bag in seama, nu am multumit, nu m-am rugat pentru o zi ocrotita...defapt n-am facut absolut nimic pe plan spiritual...am fost prea ocupata de aspect si sa ajung la timp! La timp...sa aflu ca am mers degeaba (nu conteaza unde).

Fiind foarte nervoasa am refuzat sa ma autocontrolez...sa nu mai fiu bosumflata pe strada si sa incerc sa ma controlez...pana cand, stand in statie...asteptand al doilea autobuz...o fetita de maxim 2 anisori, ma privea insistent si imi zambea larg...tinea o bucatica de corn in mana si manca incet, sa zambeasca era mai important in momentul acela, avea o fata senina si gingasa, ochii mari si negrii, si parul carliont, era o papusica!!! Ce m-a mirat a fost faptul ca s-a holbat efectiv la mine si zambea larg...pana i-am raspuns inapoi cu un zambet! Dupa ce i-am zambit si-a vazut de mancare...

Pe drum ma gandeam la cat de importante sunt detaliile mici cand vine vorba de gandire pozitiva...m-a facut sa inteleg ca un zambet daruit cu dragoste face mai mult decat toate incercarile care le-am avut azi....si m-a lamurit ca nu merita sa te gandesti la superstitii...

Ajunsa acasa, tot ce imi doream era sa fac un dush si sa dorm....sa ma trezesc dimineata cu speranta ca o sa am o zi mai buna...pana am intrat in curte si mi-am vazut catelusa foarte incantata sa ma vada....parca mai bucuroasa ca niciodata; am decis sa ies cu ea la plimbare...dealul din spatele casei e locul nostru preferat....mi-a inseninat fata, imi venea sa alerg si eu cu ea pe deal...sa adulmec si eu mirosul ierbii uscate si sa ma bucur de natura!!!

Dupa plimbarica, am decis sa o ajut pe mama prin gradina...am cules rosii si gogosari...mi-am dat seama cat de minunat a putut crea Dumnezeu lumea aceasta...si cat de darnic a fost cu noi cand a venit vorba de mancare....m-am simtit binecuvantata prin natura.

Acum, la finalul zilei...desi am avut o dimineata agitata si plina de stres...realizez ca Dumnezeu a vrut doar sa ma trezeasca la realitatea Lui....scopul Lui de a intelege maretia Lui si darnicia sunt mai importante decat realizarile mele pe plan profesional si rezolvarea altor probleme!!!

Cred ca cu totii avem zile in care ne vine sa stergem cu buretele si sa tregem la o zi mai buna....dar probabil nu exista zile bune si zile rele....ci exista zile cum ni le facem noi...si cum le vedem noi.

Hai sa vedem optimismul din rasaritul soarelui...din picurii de ploaie si din fulgii de zapada, sa vedem veselia florilor si dansul fulgilor de nea, sa ne bucuram impreuna cu natura care e intr-o continua miscare plina de veselie si dragoste.

Hai sa fim plini de bucurie in El...si sa dedicam fiecare zi, pe rand, strict pentru a fii ceea ce vrea El sa fim!!! Nu e minunat sa intelegi nici 1% din creatia Lui?!?

Un comentariu:

liana spunea...

dragut...

Postări populare