filele mele.

luni, 29 noiembrie 2010

Vine Craciunul?!?

Vine Craciunul...intram din nou in perioada in care toata lumea e in febra cumparaturilor...si vor sa devina mai buni, din nou o sa aud zicala "Sa fim mai buni de sarbatori", si din nou ma voi intreba...de ce doar atunci?!?

Ah'si ma mai intreb...anul asta oare la cine vom cere daruri? Tot la inexistentul Mos Craciun...sau vom stii semnificatia adevarata incat sa cerem Celui care s-a nascut pentru noi?

O sa vina din nou perioada in care spitalele nu vor face fata urgentelor, din cauza imbuibarii oamenilor...si din nou imi pun o intrebare...cine a zis ca doar de Sarbatori poti manca, asa incat sa profiti ca si cum nu o sa mai mananci pana la anul..?!?

O sa fie perioada in care orfanii, batranii si oamenii strazii se vor bucura de o masa calda, de fel si fel de cadouri...e placut sa vad zambetele lor...si ma intreb, din nou, de ce doar de Craciun sa le oferim?!? In timpul anului nu au nevoie de nimic?

Si nu cred ca are rost sa continui lista, cunoasteti fiecare cum merg lucrurile in perioada asta...si te provoc, cum imi place sa provoc lumea de obicei...hai sa fim diferiti...si asa cum ne inmuiem inima de Craciun sa ne-o pastram si in timpul anului; sa ne bucuram de cei dragi si in timpul anului, sa daruim si sa ajutam in orice zi din an...sa fim buni tot timpul!!

Iar de Craciun sa nu uitam ca totul a inceput intr-o iesle...unde Cea mai minunata Persoana s-a nascut pentru tine!!! Unde minunea a avut loc, iar tu in rand cu mine , am primit sansa la Cer...nu e indeajuns motivul incat sa ne inchinam zilele de Craciun doar Lui?!?

Hai sa fim crestini, daca in colinde tot cantam asta...si sa iubim tot timpul...caci "cea dintai este dragostea...", nu?!? :)

Sa aveti pregatiri binecuvantate!!!

miercuri, 24 noiembrie 2010

Hai sa avem grija de noi!!!

Toti oamenii spirituali au tendinta sa se ingrijeasca inauntru, sufleteste; dar ma intreb cati dintre noi suntem in stare sa nu cadem in nici o extrema? Sa ne ingrijim si spiritual si fizic intr-o armonie corecta?!?

Tinerii din ziua de azi, devin atat de preocupati de ingrijirea fizica incat uita de cresterea spirituala...dar sunt atat de imaginativi incat stiu sa mascheze asta, probabil de asta si consider ca purtam masti de gheata. Placa de par, ondulatoare, haine de firma, telefoane, laptopuri, ipod-uri de ultima generatie...suntem in pas cu moda, nu?

Si totusi, stiai ca nu asta inseamna sa ai grija fizic de tine? Cum ramane cu investirea in sanatate?!? Prevenirea anumitor "boli populare", sa ne ingrjim pielea, zambetul, rasul...:) ; ah'si zambetul stiai ca il ai cu atat mai perfect si sincer cu cat relatia ta cu Dumnezeu e mai profunda? Nu ajunge sa spui ca "crezi", daca nu si dovedesti; nu ajunge sa pui "like" la toate statusurile pe facebook, daca nu si dovedesti...ce esti in final, daca nu ai grija de tine personal, ci ai grija sa fie trupul tau in pas cu moda..si gandirea ta sa se preocupe atat de mult de cum sa arati si ce sa mai schimbi sa poti fi centrul atentiei, incat uiti de ce existi, si te intreb, ce esti? Si ma intreb, ce sunt?!?

M-am gandit mult inainte sa scriu si am incercat sa schimb ceva si la mine...si chiar am ajuns sa imbin utilul cu placutul...dimineata ma trezesc mai devreme si beau un ceai verde; bun pentru detoxifiere, revigorare, energie, elasticitatea pielii, sanatate; si intre timp citesc si meditez..ma rog si pentrec timp cu El; nu iti spun sa faci la fel..dar foloseste-ti imaginatia si ai grija de tine...ai grija de VOI, de tine si El.

Stiai ca desi se spune ca relatiile de prietenie pe internet, si nu ma refer la relatii fata-baiat, ci la relatii amicale, desi sunt constructive, te pot rapi atat de mult din viata ta cotidiana, incat noaptea, esti prea ostenit sa mai poti comunica cu El, dimineata te trezesti intotdeauna prea tarziu sa ai timp, iar ziua, ziua...ai si tu viata ta, nu?!? Si ma intreb, si te intreb...cu sanatatea spirituala..cum ramane?!?

Multi imi spun ca m-am departat de ei...dar nimeni nu ma intreaba, in timpul asta cat am reusit sa ma apropii de El?!? Multi ma acuza ca nu mai sunt prietena care ma cunoasteau, dar nimeni nu se intreaba cat ma rog pentru ei?!?...Vreau doar prieteni pentru Cer...vreau sa fiu primita in Cortul Vesnic...nu in casele luxoase in care traim...raman prietena cu voi, pentru ca ma repet, iubesc omul!!! Imi sunteti toti prieteni, dar nu ma bazez pe voi....in schimb, ma astept sa sariti voi....sunt prietena, ca nu mie greu sa ma rog pentru tine...dar nu te astepta sa pot face mai mult decat tine.

 Ah'si sa stiti ca nu ma departez de voi, prietenilor, ci pur si simplu, incep sa am grija de mine....:) pentru ca si El are grija de noi...am si eu grija de "noi".

marți, 16 noiembrie 2010

Sa ne intoarcem negativismul pe dos...

Aud tot mereu intre oameni vorba : " Viata e prea grea."...si ma intreb foarte des, comparand viata cu ce?!?
Ca si orice om, si eu trec prin felurite incercari si probleme dar niciodata nu am am ajuns la concluzia ca viata e prea grea sa ii pot face fata, si nu pentru ca as fi vreun pui de geniu ci pentru ca prefer sa merg pe ideea cu care am ramas din educatia crestina primita de ai mei, si anume..." "Nu voi M-ati ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi; si v-am randuit sa mergeti si sa aduceti roada, si roada voastra sa ramana, pentru ca orice veti cere de la Tatal, in Numele Meu, sa va dea." Deci, in concluzie, daca eu ca si crestin spun ca sunt credincios, de ce ma mai plang de viata?!?

Cand scopul nostru in viata e sa rodim si nu sa ne uscam...cand Creatorul a facut creatia cu un scop...cand noi, creatia suntem cei care trebuie sa ne supunem fara a intreba...si nu luand ca ceva radical, ci ca o binecuvantare ca putem sa purtam nume de copii a lui Dumnezeu.

Avem atata optimism in jurul nostru si noi alegem sa ne complicam cu negativismul...hai sa ne provocam pe noi insine si dupa ce reusim sa ii provocam si pe cei din jur sa ne intoarcem starea de negativism pe dos pentru a deveni optimisti, cea mai simpla atitudine e de a nu ne mai plange de viata care o avem ci de a deveni constienti ca nu exista problema care sa nu o poata rezolva Tatal nostru, sau nu e asa?!?

photo made by Sergiu ( http://photofreak07.deviantart.com/ )

miercuri, 10 noiembrie 2010

Esti tolerant?

 Traiesc in realitatea lumii...care pare tot mai rupta de realitatea in care imi pare ca traiesc eu; azi la cursul de "Psihologie sociala" am vorbit despre "toleranta"...suntem toleranti?!?

Ce cuvinte descrie toleranta: rabdarea, acceptarea, rabdarea, empatia, compromisuri, ascultare activa, iertare, respect, obiectiv, sa nu judeci, sa nu etichetezi...nu stiu daca exista om care sa indeplineasca toate cuvintele astea..ca sa ajunga in final sa fie numit un om tolerant.

Din punctul meu de vedere nu exista oameni toleranti 100%...exista doar oameni care pentru siguranta lor lasa de la ei...si pentru binele lor renunta la incapatanare...suntem interesati doar de propria persoana uitand ca fiecare existam unul pentru celalalt!!!

Cat si ce ne-ar trebui sa intelegem cu adevarat cat de importanta e toleranta intre noi, pentru o existenta plina de pace..?!?

Sa incepem sa fim toleranti prin a intelege ca nu tot ceea ce pentru noi e important e si pentru altii..si ceea ce nu e pentru noi, poate fi cu adevarat important pentru cei din jur...sa fim toleranti cu noi insine prin a intelege ca nu putem fi mai mult decat am fost creati sa traim..si nu putem trai mai mult decat am fost creati sa fim; sa fim toleranti cu cei din jur...prin zambet, gand si imbratisare...nu e doar vorba cand se spune.."Toti oamenii zambesc in aceeasi limba"...sa zambim cu sinceritatea inimii..lasand buna vointa, rabdarea si iertarea sa locuiasca in noi...iar cand trebui sa devenim toleranti sa avem grija ce toleram...sa nu cumva sa cadem in extrema cealalta...sa invatam sa ne metinem echilibrul in toleranta...sa nu treaca pragul bunelor maniere, al bunului gust si al moralitatii.

Daca te consideri o persoana toleranta...intreaba'te "Ai iertat intotdeauna pe toti, asa incat in prezent nu ai pica pe nimeni?"
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Postări populare