filele mele.

vineri, 25 februarie 2011

Partea II. Povestea anonimei continua...

"Se lasa din nou seara, cauta o lumanare si se aseza la masa din living...inca e prea frig sa foloseasca camera ei. Aprinde lumanarea si incepe sa citeasca...e cuprinsa de primul roman crestin din Romania, se lasa dusa de val si incepe sa se puna in rolul personajului, se simte dintr'o data tulburata si incepe sa priveasca in gol...isi opreste privirea asupra focului din semineu, si incepe sa lacrimeze, se gandea "cat de scurta poate fi viata pe acest pamant, cand te astepti mai putin te surprinde moartea; moartea?!? Nu, nu vreau sa ma mai gandesc la acest subiect, ma infioara...daca, prin absurd ar..ar..muri...nu, nici nu vreau sa ma gandesc"...isi sterge repede lacrimile si fuge la patul mamei, se simtea din nou rau si avea nevoie de apa, cat de bine se simtea cand stia ca e la timpul potrivit si la locul potrivit pentru a o sluji pe insusi mama ei.

Revenind in fata mesei...observa cat de repede arde lumanarea...incepe sa citeasca din nou, dar gandurile ei nu o lasau sa se concentreze...isi deschide telefonul si incearca sa il sune pe el, viitorul sot, suna dar nu raspunde; ramane ingandurata si incepe sa gandeasca cu voce tare....si incet incet intra din nou in rugaciune, a inceput sa simta cum se rupe de realitatea inconjuratoare si cum staruinta ei incepe sa ia amploare...dupa, nici ea nu stia cat timp, reveni,imbratisand realitatea, acum intunecoasa, pentru ca lumanarea se terminase, dar a revenit plina de zambet si lacrimi in acelasi timp; simtea o pace complesitoare, se simtea ca si cum deja problemele sunt rezolvate...era plina de speranta si credinta. Nici ea nu intelegea, dar ceva s'a intamplat!!!
Aude telefonul, care a sunat neincetat de cand a intrat in rugaciune, prietenul ei speriat astepta un raspuns de la ea; raspunse si plina de calm si pace ii spune ca a avut cea mai uimitoare seara din viata ei...el nu intelegea, cel putin pentru moment, ce s-a intamplat cu ea, dar era multumit, in sfarsit o seara in care adorm amandoi calmi si zambitori. In ultima perioada, ea, din cauza problemelor devenise irascibila si nerabdatoare, incat relatia lor se rezuma doar la cateva cuvinte reci si seci.

Inainte sa o sune, el, s'a rugat, chiar ii era dor de o seara in care zambetul si rasul ei sa fie in centrul atentiei, in care sa o simta iar plina de entuziasm...ii placea asa mult sa fie rasfatata, si sa glumeasca, simtul umorului era un punct forte la ea, dar acum nu mai era asa, devenise prea serioasa pentru varsta ei; nu era aceea pe care si'o dorea el pentru tot restul vietii. Iar in seara aceea, spre uimirea Lui, Dumnezeu chiar ia raspuns rugaciunii...se gandea, probabil ca in acelasi timp, amandoi au ridicat privirea spre Cer si au inaltat rugaciuni si intradevar unde sunt doi sau trei adunati in numele Lui, El este acolo!!!

A preferat sa profite de seara aceea, nu stia cand o va mai prinde in starea asta, si au petrecut la telefon peste trei ore, in care au ras, iar el inchidea ochii si isi imagina zambetul ei, privirea ei plina de calm si pace...isi dorea asa de mult sa fie langa ea si sa o poata imbratisa, fiecare gluma, fiecare chicot, fiecare rasfat il facea sa ii aprinda un dor de nedescris; iar ea, nu inceta sa ii spuna cat ii simte lipsa in mijlocul incercarilor ei si ca nu isi poate imagina sa treaca fara el prin ce trece; chiar il considera o binecuvantare.

Inainte de a incheia conversatia, ea ii spune ca pacea care a primit'o in seara aceea, o dorea cu tot dinadinsul cand a realizat ca desi era o persoana destul de populara peste tot unde avea activitati, cand a inceput sa aibe probleme, nu era nimeni la care sa poata apela, isi putea numara pe degetele de la o mana cate persoane continua sa ii fie alaturi si in asemenea circumstante; prin aceasta, sustine ea, si'a dat seama ca baza ei  trebuie sa fie in Dumnezeu si dupa in oamenii care sunt cu adevarat langa ea, si ceea ce a cerut a fost ca credinta ei sa fie pusa in baza lui Dumnezeu si credinta ei nu a intarziat sa fie fie rasplatita. Se simtea atat de bine si in siguranta, ii venea sa strige de bucurie, sa spuna membrilor familiei de fericirea care o traia, si'ar fi dorit sa o impartaseasca cu ei, dar....
(va urma....)

miercuri, 23 februarie 2011

O farama din viata unei anonime...

"...S-a trezit de dimineata, desi sesiunea era terminata se grabea sa isi faca bagajele si sa mearga acasa, nici ea nu stia de ce e atat de entuziasmata; in jurul pranzului avea trenul, pe drum a inceput sa fie cuprinsa de teama, ce va gasi acasa?!? In ce stare va fi familia?!?
Ajunsa acasa isi privi parintii plini de bucurie, "Comoara lor e acasa."
-Ce bine sa te stiu acasa, spuse mama ei, care se sprijinea de scaunul din bucatarie.
Ea o privea cu atentie, putea citi in ochii ei cu cata putere lupta cu durerile, intotdeauna le ascunde de ochii ei, mai bine ca mama ei nu stie nimeni cat de sensibila e la poverile celor dragi.
A intrat in living sa vada ce face tatal ei, in timpul sesiunii ia venit dor de copilaria in care timpul petrecut cu tatal ei era atat de pretios; zambea strengar cand isi aducea aminte de duminicile in familie, intotdeauna intre programul de biserica, jucau remi sau jocuri memo in familie, si spre satisfacerea ei, de cele mai multe ori o lasau sa castige. Nu va uita niciodata momentele de studiu biblic cu mama ei, in care primea sfaturile necesare pentru orice domeniu al vietii. De multe ori atunci nu intelegea de ce trebuie sa retina toate aceste lucruri...dar cum inainteaza in varsta realizeaza importanta vorbelor din partea mamei.
Cuprinsa de amintiri incepe sa povesteasca cu tatal ei...el citea, ca de cele mai multe ori, de cand nu mai lucreaza; discutia lor de obicei se invarte in jurul cartilor, fiecare isi recomanda cartile citite de ei si discuta despre semnificatia lor, tragand concluzii inteligente si sfaturi aplicabile in viata de crestin.
Spre seara, revine in bucatarie, o priveste pe mama ei care sta in fata sobei si gateste...nu se astepta ca fata sa intre si luand'o pe nepregatite nu a reusit sa stearga toate lacrimile. A surprins'o cand isi stergea ultima lacrima, a stiu ca incercarile nu au incetat, dar a refuzat sa intrebe, ii era teama de o rascolire a sentimentelor, a preferat sa interpreteze din ce vede. Si i se dadeau multe...inca trebuia sa manance la lumina lumanarii, inca trebuia sa doarma in living, inca trebuia sa isi vada mama plina de dureri, inca...si toata seara ia fost distrusa de melancolie si stare plina de sentimente negative.
A urcat in camera ei friguroasa, doar pentru a'si potoli lacrimile, ascunse de mama ei, stand pe patul ei privi spre noptiera si gasi o agenda veche, din perioada liceului...o deschide si gaseste niste versete: "Harul meu iti este de ajuns; caci puterea Mea in slabiciune este facuta desavarsita" 2 Corinteni 12:9 / "Fiecare din voi sa se uite nu la foloasele lui, ci la foloasele altora"Filipeni 2:4...citind aceste versete si'a amintit de legamantul vesnic care l-a incheiat acum cativa ani cu Domnul. Scopul ei nu e sa se consume prin mila pentru ea si cei dragi, ci sa lupte si sa spere, sa iubeasca si sa creada!!!
A inceput sa rosteasca cuvinte cu voce tare, cuvinte care pe rand s-au transformat in rugaciune...si in final a ajuns sa zambeasca cu rostirea ultimei fraze.."Nu inteleg de ce si cand va fi timpul binecuvantarii mele, dar stiu ca ma vei binecuvanta si iti multumesc de acum pentru planul binecuvantarii Tale din viitor."
Coplesita de cuvintele rostite de ea insasi, cobori in living, se pune in pat langa mama ei, o mangaie usor pe fata si adoarme asa...."

va urma....

luni, 21 februarie 2011

Part 2.

Pentru ca saptamana trecuta nu am avut acces la internet, cu intarziere reiau postarea dedicata lui Manu.

Nu e mult ce am de adaugat, e simplu fapt ca pe zi ce trece simt cum e mai bine sa fie doi decat unul...ca e mai bine ca funia sa fie stransa in trei decat in doi...ca e mai incurajator cand stii ca ai un sprijin, e mult mai bine cu el decat singura!!!

Distanta e temporara...e plina de lectii de rabdare...inca in unele situatii suntem incepatori dar Domnul ne maturizeaza in fiecare moment la timpul potrivit. E minunat sa poti visa stiind ca Domnul te va surprinde cu fiecare zi prin modul lui de lucru...ne pregateste momente care imaginatia noastra nu le'ar putea visa si ne binecuvanteaza neincetat.

Sunt sigura ca pentru fiecare relatia proprie e unica si pentru ei e cea mai speciala si incomparabila;  la fel este si la mine, doar ca la mine unicitatea creste pe zi ce trece si compatibilitatea ia o amploare tot mai curata si sincera.

Nu vreau sa iti fac promisiuni desarte, Manu, dar pot sa promit ca voi incerca si voi lupta sa raman si sa cresc langa tine si noi sa crestem langa El si prin El.

sâmbătă, 12 februarie 2011

Nu noi decidem clipa mortii...

Am vrut sa nu mai discut atat de mult pe blog subiectul "moarte"...dar moartea unui amic m'a determinat sa ma descarc din nou...R.I.P. Paul R. :(
Nu conteaza cum a murit, conteaza ca a murit, ca nu mai este, ca nu a avut sansa la mantuire, ca nu mai exista printre noi!!!

Ma socheaza cat de stapani suntem pe noi cand vine vorba de situatii inedite, cate griji ne facem pentru a procura un obiect, o haina. Cat investim in infatisarea exterioara si cat de mult timp il risipim pe lucruri inutile!!!

Oare e chiar atat de greu sa constientizam ca nu noi decidem clipa mortii? Putem muri in orice clipa, putem incheia firul vietii in orice moment...nu degeaba se zice "traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima". Dar ar fi mai corect sa traim cu gandul la unde vom ajunge cand viata noastra ia sfarsit, nu?!?

Si nu degeaba Domnul ne invata sa nu parasim supunerea la Cuvant nici o clipa; iar Biblia sa devina cartea noastra de capatai. Tu cat citesti? Cat te rogi pentru sufletul tau si a celor dragi? Cat traiesti ca si cum ar fi ultimul minut din viata ta?

Da, recunosc, cu cat mor mai multi cunoscuti ai mei, cu atat imi e mai teama de MOARTE!!! Si nu mi'e teama  de ea in sine, ci de cum voi muri si cum ma va gasi in suflet!!!

In ultimii 5 ani moartea tinerilor aproape s-a dublat si nu pentru ca Domnul nu ne vrea in viata, ci pentru ca vrea sa ne de'a o lectie de viata!!! Sa ne reamintim ca fara Dumnezeu suntem nimic, ca viata aceasta nu o traim cu adevarat daca nu o traim sub puterea Lui!!!

E numit nebun cel care uraste invataturile adevarate si slujeste invataturilor mincinoase!

Eu aleg sa tind spre calea neprihanirii, tu spre ce cale tinzi cu viata ta actuala?!?

joi, 10 februarie 2011

Cu dragoste pentru el. (Manu Petroi)

Imi placea ideea de a visa cu ochii deschisi la persoana care va fi compatibila cu mine; curiozitatea mi se intindea pana la cele mai mici detalii, dar niciodata nu am ajuns la ceea ce esti tu...niciodata nu mi-am permis sa visez atat de departe.

Niciodata nu am crezut ca defectele unei persoane pot fi atat de bine incadrate in acceptiunile mele, nu vroiam perfectiune ci un om care sa fie imperfect in imperfectiunea mea!! Si acela se pare ca esti tu; mai mult decat am vrut si mai putin decat perfectiunea; esti tu!!!

Nu voi inceta sa multumesc Cerului pentru ploaia de binecuvantare care am primit'o prin tine; nu voi inceta niciodata sa multumesc lui Dumnezeu ca e atat de creativ cand vine vorba de daruirea perechii; nu voi inceta niciodata sa iti multumesc tie ca ma iubesti pentru ceea ce sunt si nu pentru ceea ce ti-ai dori sa fiu, insemnand ca sunt ceea ce ti-ai dorit...!!!

Eu?!?\
 Continui sa ma indragostesc in fiecare zi de tine...
Continui sa zambesc cand imi apari in minte...
Clipele langa tine mi se par atat de scurte iar cele la departare eterne...
Ceea ce fac nu e intotdeauna ce doresc, dar ador cand imi spui "stiu ca ma iubesti.."...
Cand par pierduta...defapt ma gandesc la ce suntem si ce vom fi noi, chiar imi place sa visez...
Inca ma umplu de fluturasi la privirile tale insistente...
Nu vreau sa incetez sa cresc in dragoste...

Tu?!?
Nu ma lasa niciodata sa cad..
Nu vreau sa fii nimic....vreau sa fii tu!!!
Iubeste'mi lacrimile, ca sa am siguranta ca ma intelegi si in nevoi....
Iubeste'mi zambetul si privirea jucausa, sa am siguranta ca ma vrei fericita...
Nu ma fa fericita...invata'ma sa fiu fericita!!!
Pierde'ma de lumea rea si inchide'ma in lumea ta...
Descrie'mi povestea noastra, sa pot avea povestea mea completa...
Sa nu uiti ca Luna e acum si prietena ta, care ne leaga dragostea in toiul noptii, mangaindu'ne dorul in departari...
Si nu in ultimul rand...nu uita indragosteste'ma de tine in fiecare zi...:)

va urma...(14.02.2011)

miercuri, 9 februarie 2011

Idei pentru buna dispozitie.

Ma gandeam daca tot am inceput saptamana cu sfaturi, sa o si continui asa...:)

Ma gandeam la perioada aceasta din an, e o perioada de tranzitie din punt de vedere meteo si o perioada stresanta pentru oameni, care asteapta cu nerabdare sa scape de frig si vreme urata. Pentru studenti e perioada examenelor si a unui nou semestru, pentru angajati e perioada in care profitul e tot mai slab si sefii au asteptari peste masura de la ei, si tot asa...

Fiind o perioada nu prea placuta pentru toti din jur, ma gandeam sa ofer cateva idei/sfaturi care le aplic eu cand ma simt stresata, plictisita, satula de tot, etc. :

1. In fiecare dimineata cand te trezesti, nu ramane in pat pentru lenevit, ci ridica'te si foloseste'te de energia care ai acumulat'o; citeste ceva vesel, roaga'te, fa putina miscare, fa un dush si intotdeauna ia haine curate si colorate pe tine, ofera comfort si buna dispozitie!!!

2. In timpul zilei, indiferent ca esti la scoala sau la servici, cauta sa te folosesti de pauze facand miscare usoara pentru dezmortire;  si intotdeauna stai drept !!!

3. Mananca cat se poate de sanatos, stiu ca e greu sa mai gasesti manacare 100% naturala, dar totusi e mult mai buna decat junk food si nu e chiar asa de costisitoare precum pare!!!

4. Zambeste mult si bucura'te cu adevarat de implinirile celor din jur, simte impreuna cu ei!!!

5. Fa;ti un cerc de prieteni seriosi dar care intotdeauna sunt bine dispusi si veseli!!!

6. Evita statul la televizor sau la calculator mai mult de 2 ore pe zi; fa ceva util si sanatos pentru tine: gateste, citeste, fa un bubblebath(pentru fete), petrece timp cu prietenii, plimba'te, fii voluntar la un ONG, etc.

7. Fa fapte bune, cunosti o persoana in varsta sau cu dizabilitati si stii ca isi procura greu necesarul zilnic?!? Cumpara'i tu, o sa fie pentru moment socata dar cu siguranta va fi atat acea persoana cat si Dumnezeu uimiti de bunatatea din tine!!!

8. Camera ta sau casa ta sa fie cu un decor plin de culoare si amintiri placute!!!

9. Stiai ca citricele sunt anti stres? Mananca portocale, bea ceaiuri cu multa lamaie si elimina stresul din tine!!!

10. Imbraca'te cu stil si cu culori vesele, dar cu gust, asortate si potrivite varstei tale; de multe ori aprecierile celor din jur cu privire la look'ul tau iti fac ziua mai buna!!!

11. Evita barfa, critica si egosimul din tine; petrecand timp barfind si criticand, devii la nivel cu sentimentul si iti strici toata dispozitia, iar "hrana" pe care o acumulezi injosind pe cei din jur e de scurta durata, lasand un gol de foame sanatoasa!!!

12. "Daca vrei sa fii iubit, iubeste!" pe cat de adevarat, pe atat de complicat. Arata'le celor din jur ca ii iubesti prin mici detalii si gesturi!!!


La mine functioneaza si chiar imi ajuta sa fiu mai bine dispusa, indiferent de valul de probleme care ma apasa :)

marți, 8 februarie 2011

Get a life!!!

Ma gandeam cat timp am petrecut in ultimul timp pe internet sau in fata calculatorului comparativ cu anii trecuti. Am ajuns la concluzia ca undeva cu 60% mai putin decat anii precedenti. Si nu e ca am locul de munca prea activ sau sunt prea ocupata, scuza nu e nici sesiunea; nici macar faptul ca investesc intr'o relatie. E pur si simplu mai frumos sa ai o viata a ta, reala, decat o viata virtuala, in care sa pari dar sa nu fi, sa existi dar sa nu traiesti.

Nimeni nu spune ca viata reala e perfecta, traim timpuri in care fiecare e pentru el, cauta propria lui supravietuire, dar nu e nimic, tu traieste pentru altii, fii unic!!

Nu zice nimeni ca nu o sa ai o sumedenie de incercari si probleme, care ti se par de neinvins, dar e singura modalitate prin care sa te maturizezi si sa inveti sa crezi!!

E inevitabil sa te lovesti lucruri marunte care iti aduc zambetul pe buze...care te fac sa devii un copil inocent care se bucura de o raza de soare si o floare...care iubeste luna si stelele si care simte ca atunci cand ofera un zambet si-a daruit propria lui comoara....esti om, ramai om si simte!!!

E imposibil sa devii ceva fara sa faci nimic...oamenii teoriei uita ca rezultatele vin doar prin practica!!!

Citeste si informeaza'te cu privire la lumea in care traiesti !!!

Fii voluntar, si fa un bine semenilor tai...stiai ca in timp ce tu petreci timpul pe internet sunt milioane de oameni care ar avea nevoie de un sprijin moral?!?

Plimba'te si fa miscare...stiai ca ultimele boli aparute in lumea moderna sunt din cauza dependentei de tehnologie si comoditate?!?

Mananca sanatos...deci, gateste!!!

Si nu in ultimul rand....stii vorba americanului "get a life", ai o viata...modeliaza'ti'o!!!



Postări populare