Cand eram micuta imi doream sa cresc, sa fiu o adevarata domnisoara, cu poseta si pantofi cu toc proprii, sa fac o facultate de prestigiu si sa am o familie unita si muuuulti prieteni. Asta imi doream cand eram mica.
Acum, sunt o domnisoara, fac o facultate care mi-am dorit, am o familie crestina si unita, am foarte multe cunostiinte si imi doresc sa fiu mica!!!
Stiti de ce?!? Pentru ca dorinta de a avea prieteni multi s-a spulberat cand am vazut ca atunci cand lasi increderea ta pe mana prietenei cele mai bune, profita la maxim si te lasa balta dupa ce se foloseste de ceea ce ii poti oferi tu. Pentru ca desi fac o facultate care imi place, exista pericolul sa nu-mi gasesc un loc de munca care sa nu fie pe pile. Pentru ca familia, desi e unita, are fiecare in parte grijile lui, iar eu,...vorba aia, raman cu Domnul!
Cred ca toti cunoasteti Proverbe 17:17, nu il citez ca sa fiu sigura ca mai deschideti si voi Biblia :-)
Sunt sigura ca din cauza timpului care trece repede, a necazurilor care ne incearca pe toti, a invidiei, lipsa de modestie, lacomiei, minciunii, etc. e cam greu sa mai fim, dar ma intreb, mai putem sa devenim?!?
Imi doresc sa devin o prietena de incredere, sa fiu ceea ce imi doresc sa fie cei din jurul meu cu mine; poate...poate asa o sa dau de "cea mai buna prietena", pana atunci, tot ce imi doresc e sa fiu mica si sa am o singura grija, note mari si premiul 1.
Imi doresc sa traiesc anii 90'din nou, cand viata virtuala exista doar in povesti si jocurile pe strada si in parcuri erau la ordinea zilei. Plimbarea de seara cu rolele sau bicicleta era punctul de I, pentru un somn dulce, iar diminetile cu lapte cald si paine cu dulceata facuta acasa, era momentul plin de dragoste in familie. Cand rugaciunea dinaintea mesei era nelipsita si povestile din partea parintilor si a surorii mai mari, erau nelipsite.
Imi doresc ceva ce stiu ca nu voi mai trai niciodata, si totusi, sunt si eu printre cei care isi ineaca visele in lumea virtuala si spera la o zi mai buna, o zi in care internetul sa nu fie o necesitate si lumea reala sa fie iar pe prim plan in viata oricarui om. O zi in care creierul nostru sa nu mai fie infectat cu tot felul de meme care ne iau din timpul vietii reale. Imi doresc o zi....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
Aud tot mereu intre oameni vorba : " Viata e prea grea."...si ma intreb foarte des, comparand viata cu ce?!? Ca si orice om, si e...
-
Ma gandeam cat timp am petrecut in ultimul timp pe internet sau in fata calculatorului comparativ cu anii trecuti. Am ajuns la concluzia ca ...
-
Inca nu mi-am revenit din socul cu Sergiu si Magda...dar am fost cercetata sa inteleg ca doar cat sunt vie pe pamant pot sa-mi arat dragoste...
-
Imi placea ideea de a visa cu ochii deschisi la persoana care va fi compatibila cu mine; curiozitatea mi se intindea pana la cele mai mici d...
-
Toti oamenii spirituali au tendinta sa se ingrijeasca inauntru, sufleteste; dar ma intreb cati dintre noi suntem in stare sa nu cadem in nic...
-
Bun, am decis ce sa fac pentru a implini 20 de ore de practica pentru facultate. O sa tin un studiu cu un grup de fete din biserica, tema am...
-
Sunt atât de sătulă să intru pe site-urile de știri creștine și să văd cât de mult se aseamănă cu cele din mediul laic, contează numărul cit...
-
...m-ai regasit in acelasi loc in care ne-am despartit acum cateva luni, nu credeam ca te voi revedea vreodata...imi parea totul prea obisnu...
-
Traiesc in realitatea lumii...care pare tot mai rupta de realitatea in care imi pare ca traiesc eu; azi la cursul de "Psihologie socia...
-
"Ma simt atat de mica cand ma uit la ce am...ma simt atat de neputincioasa in ce am de facut...ma simt atat de goala pe cat de plina su...
Un comentariu:
asa e ai mare dreptate...acu pe unii nu ii mai poti scoate de la calculator nici cu forta...interesante fotografiile:)
Trimiteți un comentariu