Dupa o pauza destul de lunga, am cautat pe undeva prin mintea mea aglomerata de ganduri si temeri, un moment in care sa scriu. Nu stiu cati dintre voi sunteti casatoriti si ati trecut prin pasii care trebuie facuti dupa nunta...sa accepti ca nu e cale de intoarcere, sa devii mai responsabil din toate privintele, sa lasi parintii in urma si sa te concentrezi pe nevoile de cuplu...e greu, nu?
Si asta nu e tot, schimbarea ce apare e si la locul de munca, esti tratat diferit dar cerintele sunt mai mari si ajungi in pragul in care simti ca motivatia ai lasat-o undeva in pragul Bisericii inainte de cununia religioasa si cand ai iesit, ai uitat sa o iei, e greu sa faci ceva in numele Domnului cand nu ai motivatie, e greu sa ajungi acasa dupa o zi in care ai investit tot ce ai mai bun din tine in altii si sa nu fii multumit ca ai avut ocazia sa vorbesti altora despre o viata mai buna...nu e greu, e imposibil sa fii multumit fara motivatie!
E greu sa faci pasi mari intr-o viata atat de scurta si de limitata de mintea noastra, e greu sa iesi din zona de comfort si sa spui ca vrei ceva nou si ceva unic, vrei ceva care sa iti dea un impuls in viata si sa te creasca, sa te motiveze si sa te ajute sa descoperi noi talanti...iubesc sa fac pasi mari intr-o viata atat de scurta!
Probabil nu intelegi scopul postarii de azi, dar daca ai trecut pe aici, cu siguranta intelegi in ce stadiu e mintea mea...iubeste, iubeste si iubeste...dar cu temeri si ganduri inutile...nu de regret ci de multumire.
Oricat de infricosator ar parea, recomand oricui, sunt contra vorbei Apostolului Pavel si incurajez casatoria, de ce? Pentru ca e cel mai minunat lucru sa nu te simti singur, sa ai cu cine vorbi despre absolut orice lucru fara sa te simti limitat sau criticat, sa ai cu cine impartasi atat bucurii cat si necazuri, sa stii ca e cineva acasa dupa o zi plina de incercari si esecuri care o sa iti spuna ca te iubeste chiar si asa...e minunat sa te simti iubit si sa poti raspunde cu aceeasi moneda si oricat de infricosator ar parea si oricat de greu e inceputul, orice strada noua are momente cand are soare si cand nu, totul depinde de punctele cardinale...iar noi ne indreptam spre sud :)
Nu stiu cum esti tu si nu stiu ce ganduri ai, dar am o intrebare...esti multumit ?!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
A few days ago I was talking with some friends from America about "fashion victims", they didn't knew what that means a...
-
Hai sa ne jucam cu literele si sa formam cuvinte, cuvinte intelese doar de noi, care sa ne rupa de realitate si sa ne urce intr-o lume imagi...
-
Astazi a fost una dintre acele zile in care realizez ca nici un om nu ma poate respecta asa cum ma respecta Creatorul meu; este o zi in care...
-
Astazi am avut o zi doar pentru mine, in care am ales sa citesc o carte buna, si am ales una foarte buna, "Vioara de la Auschwitz"...
-
Desi mi-am luat un angajament sa postez zilnic, m-am oprit din a posta...nu din a scrie, a aduna povesti si peisaje din cuvinte in inima mea...
-
Tot in Piata Cetatii, acelasi loc de munca...mai putini turisti, mai multe frunze cazute...si foarte multi elevi. Nu e socant cat de repede ...
-
Nu, nu m-a pus nimeni sa fac publicitate sau sa-mi exprim parerea. Nici macar nu am cerut voie sa fac asta! Insa am simtit nevoia sa imi e...
-
Sunt sigura ca majoritatea dintre voi ati vazut filmele Cronicile din Narnia sau ati citit cartile lui C.S. Lewis, dar nu stiu cati dint...
-
Nu cred ca exista moment mai important in viata decat acela in care simti ca esti imbratisata de persoana care ti-a dat viata, e vorba nu de...
-
"Era ea din nou...dar goala de mandrie si goala de ea, a inceput noul an cu dorinta de a se schimba, de a fi plina de curaj in a-si exp...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu