Va iubesc, oamenilor!!!!

Nu as putea descrie sentimentul ca fiind melancolie...e mai mult un sentiment de bucurie, invelit in dragoste profunda, stii ce am realizat in ultimele zile?!? Iubesc omul.

Iubesc cum e creat...fiecare detaliu imi ramane in memorie, fiecare gest imi place sa il urmaresc...suntem interesanti din creatie..suntem ciudati din fire...suntem oameni!!!
Nu cred ca din cauza psihologiei am ajuns sa iubesc omul...ci mai degraba din dragostea care mi-o sadeste El pe zi ce trece tot mai mult...e asa de minunat sa iubesti pana si pe cel care nu te suporta...oh'si cati nu ma barfesc...dar ce conteaza cand stiu ca El e asa de plin de dragoste care si-o arata in toate felurile...in zambetele ce mi le ofera copiii de la fundatie, in surasul batranilor din Club, in imbratisarile prietenilor, in cuvintele pline de dragoste din partea prietenului, in sustinerea parintilor, in incurajarea fratilor...as putea spune vreodata ca nu ma iubeste Dumnezeu? As putea spune vreodata ca nu iubesc omul?!?

Iubesc sufletul omului, mintea lui, imaginatia, creativitatea...omul e plin de talanti fermecatori...talente care merita etalate, atata timp cat sunt toate dedicate Lui...nu e minunat sa ne iubim pentru ceea ce suntem si nu pentru ceea ce am putea fi?

Concluzia mea din seara aceasta este ca iubesc...va iubesc!!!