filele mele.

marți, 12 iunie 2012

Cronicile din Narnia

    Sunt sigura ca majoritatea dintre voi ati vazut filmele Cronicile din Narnia sau ati citit cartile lui C.S. Lewis, dar nu stiu cati dintre voi v-ati gandit la adevarata insemnatate a povestii in sine.


    Ieri am revazut primele doua filme si m-au pus pe ganduri, am inteles multe detalii "din magia adanca" de care vorbeste Lewis, multi critici literari si nu numai au ajuns la concluzia ca toate volumele din Cronicile din Narnia sunt bazate pe crestinism, cu detalii biblice; si asa si este, Aslan (Leul) este Dumnezeul poporului din Narnia, vrajitoarele sunt Diavolul, care se transforma si in sarpe sau raceste totul, cu o dorinta negativa de stapanire a tarii lui Aslan. Poporul Narniei este devotat lui Aslan, chiar si atunci cand e nevazut.


    In fiecare volum din carti exista un scop si un motiv intemeiat pentru care se lupta, ca si in realitate, ne luptam zilnic cu raul si negativismul care ni-l induce Diavolul; uitam cine suntem si ne ascundem in adancul inimii viziunea si visul nostru, ca si copacii padurii fermecate, care au inceput sa mai vorbeasca pentru ca s-au racit din cauza rautatii din jurul lor, dar si-au revenit cand Aslan a suflat peste ei, ca si Domnul, care pune suflare de viata in noi, si ne reinnoieste ori de cate ori Il chemam. In primul volum, primii 4 frati, copii, care ajung in Narnia, invata sa ierte, invata sa puna valorile in fata defectelor si sa mai dea o noua sansa (fratelui lor Ed). Tot aici, Aslan isi da viata pentru iertarea lui Edmund, dar invie pentru ca a murit pe masa fermecata, care invinge si moartea si ii salveaza pe cei care au murit fara de pacat, magic, dar relationand cu realitatea, si pentru noi, intr-un mod magic, Domnul si-a dat viata si a inviat!
    Spre finalul volumelor, o sa dati de Taramul lui Aslan (Imparatia lui Dumnezeu), unde sunt tot cei care mor sacrificati in numele Leului, unde mor cei fara vina si fara pacat. Aslan îi aștepta să le spună că a sosit clipa sfârșitului. Deschizând ușa Grajdului,copiii și ceilalți supraviețuitori au fost martori la sfârșitul Narniei.Aslan a chemat pe toți locuitorii la el.Cei care i-au fost credincioși i-a luat pe tărâmul său unde i-au întâlnit pe cei care trăiseră și muriseră în Narnia.Cei care îi fuseseră necredincioși au fost lăsați la intrare.Tărâmul lui Aslan era mai mare și mai bun decât vechea Narnie,cei care muriseră se găseau în ea pentru că era “cea reală”,pe când vechea Narnie nu fusese decât o copie.”Acela a fost visul, acesta este realitatea”. Este la fel ca si la crestini, viata de aici trece ca un vis, viata de dincolo e infinita! 


    Desi multi credinciosi nu vor sa accepte ca Dumnezeu ne-a dat imaginatia, si nu am luat-o singuri, C.S. Lewis a avut un dar fantastic, de a gandi dincolo de barierele societatii, de a vedea dincolo de normalul anormal al lumii, de a simti farmecul prin care am fost creati si de a putea sa descrie totul in cuvinte, e magic, "magie adanca"!


    Va recomand sa revedeti filmele, sau sa cititi cartile...incercati sa va regasiti si sa va imbunatatiti imaginea despre Dumnezeu, care e Singurul adevarat, sincer, bun si iertator!


Trimiteți un comentariu
A apărut o eroare în acest obiect gadget

Postări populare