Optimismul crestinului.

Azi, desi a fost prima zi dupa vacanta, desi facultatea era goala si ma plictiseam la cursuri, desi a plouat toata ziua, desi nimeni nu mi-a zambit, desi nimeni nu m-a imbratisat...am ales sa visez, am visat atat de departe cu ochii deschisi...

In drum spre casa, ma gandeam la visul meu pe plan profesional care se combina atat de perfect cu slujirea mea pentru El; visam cu ochii deschisi si pe microbuz m-am gasit zambind singura :)

Am uitat cat de bine e sa visezi si sa fii atat de optimist in dorinta de a-ti implini visul, mai ales atunci cand pasii Lui te leaga strans de visul tau si viziunea Lui. Azi, nu mi-a zambit nimeni, dar am ales sa zambesc eu. Azi, nu m-a imbratisat nimeni, dar am ales sa imbratisez eu. Azi, nu m-a incurajat nimeni, iar acum aleg sa va incurajez eu...

Visati...lasati visele voastre sa prinda forma, gandurile voastre sa fie invaluite de intelepciunea Lui...si atunci ma ve'ti intelege de ce aleg sa fac ce as vrea sa mi se faca, de ce las optimismul sa-mi surada in fata :)

Te provoc, cum nu am mai provocat de mult pe blogul meu, sa incepi maine dimineata ziua cu zambetul pe buze si cu siguranta ca indiferent de vreme, de starea celor din jur, Dumnezeu nu se schimba niciodata si El de fiecare data cand zambesti, zambeste cu tine; de fiecare data cand imbratisezi, te imbratiseaza si pe tine; de fiecare data cand incurajezi, te incurajeaza si pe tine...caci nimic din binefacerile noastre nu vor fi uitate de El!!!