Umbland aproape zilnic prin oras, fie ca e Sighisoara fie ca e Tirgu Mures, sau altul, peste tot vad oameni grabiti, agitati, violenti, nepoliticosi, needucati, plini de lacomie...i-as numi salbatici si as privi orasele ca jungle omenesti, in care de multe ori frica de a pasi prin ele e mai mare decat intr-o jungla exotica.
Jungla creata de Dumnezeu e plina de natura, e plina de sanatate, e plina de logica...animalele au un ritm normal de traire, unul in care ciclul vietii merge in ritm normal si bine inteles, chiar daca din afara pare plin de cruzime! Pana si intunericul din mijlocul junglei pare mai pasnic decat mijlocul oraselor in care traim!
Sa comparam junglele...umane vs. naturale; la cata violenta si lipsa de gandire in actiunile noastre exista, as prefera jungla naturala; insa daca privesc adanc gasesc in dedesubturi suflete pline de dorinta de a gasi un scop in viata, suflete care nu cunosc adevarul dar sunt intr-o continua cautare, suflete care se ineaca in dezamagirea neimplinirii viselor, suflete care ravnesc la o viata mai buna....vad in adancul junglei umane suflete omenesti!!!
Si as vrea sa ajung la fiecare inima, sa inlatur negura de ceata care acopera Adevarul care ne elibereaza si ne da o pace si pofta de viata! As vrea sa am puterea sa imbratisez fiecare suflet care zace in singuratate, sa zambesc celor ce stau cu fata trista, sa mangai pe cei inecati in lacrimi...as vrea....
As vrea sa transform jungla umana intr-o padure fericita, plina de bucurie si pace...in care sa nu ne mancam sufleteste, in care sa nu inghitim in gol de pofta fata de lucruri trecatoare, in care sa fim dispusi la orice ora sa ajutam si sa fim un sprijin in nevoi!
As vrea...insa ma uit si in mine...sufletul meu cat de salbatic e?!?