Dupa cortina sufletului meu....

In seara asta, da-mi voie te rog sa ma ascund dupa cortina sufletului meu...e prea frig afara; dupa cortina e cald si bine, aripile Lui sunt atat de protectoare...imi dai voie?

In seara asta, mai mult ca niciodata simt nevoia de ocrotire, mai mult ca niciodata simt nevoia ca ceea ce sunt eu cu adevarat sa nu fie aratat, oh'lasa-ma macar in aceasta seara sa adorm dupa cortina sufletului meu...

Intrebarile tale nu vor primi raspuns, nelamuririle tale nu vor fi lamurite...dupa cortina sufletului meu, nu ma intreaba nimeni nimic...nu mi se cer motivele pentru starea mea, ci pur si simplu primesc pace in mijlocul incercarii mele.

Oh cat de intunecat e afara, dupa cortina e asa lumina...am impresia ca publicul asteapta sa incep spectacolul...sunt asa de curiosi ce e cu mine...au stins deja luminile si asteapta sa incep..dar nu, nu mai vreau sa primesc critici din partea lor, sunt atat de lipsite de importanta. Astazi, urasc barfa mai mult ca orice...si asta am spus'o in fiecare zi, si o voi spune pana cand voi muri!!!

Publicul meu se ineaca in barfe, e sursa lor de viata...sunt dependenti de orice noutate...oh'ce public stricat am!!! Acum intelegi de ce nu vreau sa ies de dupa cortina? E asa de bine acolo....nu aud nici o soapta a publicului, nu aud nici o lauda care nu o merit, nu aud nici o incurajare spusa doar de dragul de a parea smerit...nu aud decat pace!!!

In seara aceasta...mai mult ca oricand, imi doresc sa raman dupa cortina sufletului meu; iar maine, da-mi voie sa cer la fel....