...m-ai regasit in acelasi loc in care ne-am despartit acum cateva luni, nu credeam ca te voi revedea vreodata...imi parea totul prea obisnuit sa apari tu si sa schimbi peisajul....am vrut sa imi spui ceva, orice, dar ai tacut..
M-ai luat de mana si m-ai condus catre aleea pe care obisnuiam sa pasim impreuna, ne placea sa ne incalcim picioarele si sa radem...eram veseli, purtam in noi sentimentul bucuriei. Acum nu doar eu am fata trista, ci si tu pari sa fi distras de ceva anume...si nu, nu cred ca e din cauza revederii...stiai ca vei reveni.
Acum esti atat de tacut...doar ma privesti, privirea ta e atat de patrunzatoare incat simt cum imi analizezi fiecare sentiment ce il port in privire. Imi patrunzi in fiecare gand si ma rupi de realitate...privirea ta devine atat de insistenta incat simt ca nu ma mai pot controla, in final cedez, ma las condusa de privirea ta; in tot acest timp nu mai lasat de mana, desi privirea ma inspaimanta, mana ta imi ofera o adevarata siguranta, cum nu am simtit la nimeni...privirea ta e frumoasa dar patrunderea ta e atat de unica...nimeni nu reuseste ca tine sa ma citeasca.
Incerc sa imi mut privirea dar puterea ochilor tai nu ma lasa...continui sa ma conduci pe alee....in jurul meu imi vad trecutul care l-am petrecut impreuna...acelasi loc, aceleasi ganduri, vise...si acelasi suflet!!!
Nu am uitat de aleea amintirilor, ci doar am vrut sa nu o mai pasesc...e dureros cum viata isi intoarce roata...atunci zambeam fugar si strengaresc....acum zambesc cu lacrimi si stagnez. Nu e ca te-am pierdut...desi mi-a fost dor de mana ta...tine totul de viata care o am si nu o inteleg...dar tu stii totul...stii cand stau jos si cand ma ridic...sti cand stagnez si cand progresez...stii tot!!!
Nu vreau sa te intreb nimic...acum vreau sa tac, pentru ca si tu taci....inca sunt uimita ca ai venit in vizita, chiar asteptam un semn desi eram prea obisnuita cu linistea de pe alee...privirea ta a zbuciumat totul....m-ai rascolit pana in ziua nasterii mele...esti uimitor, Taticule!!!
Multumesc ca ai venit in vizita si ai avut timp si pentru o plimbare cu mine, chiar esti Unic si demn de Admirat!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
Toti oamenii spirituali au tendinta sa se ingrijeasca inauntru, sufleteste; dar ma intreb cati dintre noi suntem in stare sa nu cadem in nic...
-
Haide, in seara asta sa ne rupem de lume, sa fugim si sa ne adapostim la poalele Lunii, razele ei sclipitoare sa fie singura noastra sursa d... -
...I shiver and pull the blanket tight around myself, for I am colder than I had realized and I wonder that all things seem to be from hell ... -
Ce-i viata ta? E o penita, cu care scrii pe-al vietii drum... Si vorbe-n vant si fapte rele, raman scrise intr-un album. Ce-i viata ta? E o ... -
E un moment in care nu mai inteleg nimic...mie frica sa accept realitatea, de ce e asa greu sa vrei dar sa nu ai acazia sa poti face?!? Am ... -
Cand aud de ploaie in Anglia primul gand e sa am o patura groasa, o carte de citit si o cana mare de ceai; dar astazi e diferit, e o zi ploi...
-
This text is a part from my jurnal, an experience that I think everybody should read it . It was written 1 year ago: "Yesterday after...
-
Life is becoming. less livable. with each new person I meet I wonder, is this the day fate has chosen, or is fate what I have chosen t...
-
Draga suflete nemantuit, iti scriu cu speranta ca vei citi si ne vei ierta pe noi, toti care se presupune ca suntem mantuiti, dar uitam ca t...
-
Ca orice om, am avut si eu o zi proasta!!! Nu sunt superstitioasa, chiar deloc!!! Insa azi, marti, am avut de'a face cu numarul 13, cu p...
2 comentarii:
Mi-a fost dor de partea asta a ta....
speechless.
Trimiteți un comentariu