Desi mi-am luat un angajament sa postez zilnic, m-am oprit din a posta...nu din a scrie, a aduna povesti si peisaje din cuvinte in inima mea.
M-am oprit din teama de a arata vulnerabilitatea in care eram scufundata la mijlocul lunii, gandindu-ma la aceasta reactie a mea de a evita sa scriu pe blog am ajuns la concluzia ca reactia fizica la necunoscut este prezenta si la mine, un amestec puternic de teama, anxietate si vulnerabilitate m-au cuprins intrutotul. Ca sa ma fac inteleasa, a fi departe de casa pentru prima data se Sarbatori, a avea langa mine pe sotul meu si atat, m-a facut sa cad in aceasta reactie normala, cum ar numi-o psihologii.
Nu stiu daca sunt singura care atunci cand trec printr-o stare imi place sa citesc despre asta, asta am si facut, citind cartea "Darurile imperfectiunii" de Brene Brown, asteptam sa gasesc definitii si tehnici de trecere peste aceste stari...raspunsul scriitoarei insa a fost : Rugaciunea seninatatii. Stiam rugaciunea, aproape pe de rost, insa niciodata nu am stat sa cuget si sa simt rugaciunea...astazi am facut asta si am ajuns la concluzia ca fac si eu parte din categoria de oameni care prefera sa se complaca si sa se planga de situatiile in care se afla fara a incerca sa schimbe in mod practic ceva. Rugandu-ma sincer si cu o dorinta arzatoare de a-mi schimba starea, am primit o ghidare inteleapta, sa invat sa accept lucrurile care nu le pot schimba. Gandidu-ma la acest lucru am inteles ca defapt nu vreau sa schimb nimic, nu momentan, nu doresc sa fiu in Romania acum, cand sunt in mijlocul visului de a termina un Master in Anglia.
Un alt lucru care l-am primit in timpul rugaciunii a fost sa inteleg ca Dumnezeu nu vrea sa traiesc nici o alta zi, decat ziua de astazi. Dumnezeu ma vrea prezenta cu tot ce sunt doar astazi, pentru ca noi depindem de El ca sa fim impliniti, si cum am putea sa ne umplem de El daca nu suntem prezenti in prezent?!
Inca am vise si dorinte, le tin in suflet si le las la vedere pentru Dumnezeu, dar ma lupt sa fiu prezenta astazi, si maine voi spune la fel!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
Bun, am decis ce sa fac pentru a implini 20 de ore de practica pentru facultate. O sa tin un studiu cu un grup de fete din biserica, tema am...
-
Ma gandeam cat timp am petrecut in ultimul timp pe internet sau in fata calculatorului comparativ cu anii trecuti. Am ajuns la concluzia ca ...
-
Imi este dor de ea. O vreau inapoi, pe acea care m-a invatat ca fericirea nu poate fi acolo unde nu se conjuga verbul "a iubi", ac...
-
Ma ascund de zgomotul orasului, ma simt ca intr-o jungla de asfalt; ajung in camera mea si ma duc cu gandul la mare, ajung in fata marii ce ...
-
Inca nu mi-am revenit din socul cu Sergiu si Magda...dar am fost cercetata sa inteleg ca doar cat sunt vie pe pamant pot sa-mi arat dragoste...
-
Cand aud de ploaie in Anglia primul gand e sa am o patura groasa, o carte de citit si o cana mare de ceai; dar astazi e diferit, e o zi ploi...
-
Pe vestita retea de socializare FaceBook vad tot mai multe statusuri despre adevaratii prieteni, adevarata fericire, adevaratul scop in viat...
-
E liniste peste tot...sunt din nou la munca...singura, defapt cu prezenta Ta. Privesc pe geam, se simte toamna...stejarii din cetate deja i...
-
Sunt invelita in aripa melancoliei...iar luna....ma invaluie in armonie...e perfecta melancolia armonioasa..chiar daca e o stare care ma fac...
-
Sunt sigura ca ati auzit cel putin o data de "strumfi", da, acei pitici dragalasi si albastrii, cu caciulitele lor albe si fetele ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu