Incerc sa-mi fac timp de mine, timp sa vad ce am reusit sa fac in acest an si ce am evitat din cauza comoditatii...dar nu am, de ce?
Sunt intr-o graba continua sa am mancarea gata, sa am curatenie in toata casa, sa am deserturi cat mai multe, sa cumpar cadouri...mai ales sa cumpar cadouri! Acum am sarmalele pe foc, prajiturile gata si 20 de minute timp pentru a scrie pe blog...pentru a petrece timp cu mine, si realizez ca am fost atat de prinsa in febra sarbatorilor, cred ca am avut o febra in care deja deliram...si am uitat ce sarbatores defapt; pana sa intru in concediu, vorbeam clientilor mei despre Craciun cu atata patos si despre Nasterea Domnului, despre cat de mult am fost binecuvantati prin acest dar, dar ceea ce am neglijat a fost sa traiesc ceea ce vorbesc.
In fiecare an gasim pe internet tot felul de postari filosofice si profunde despre cum uitam pe cine sarbatorim sau cat de mult neglijam sa ne bucuram cu adevarat de darul primit prin Nasterea Mantuitorului. Nu e rau sa folosim aceste mijloace pentru a vesti semnificatia Craciunului, insa sunt convinsa ca multi, ca si mine, scriem dar uitam sa simtim ce scriem. Iar cand ajungi sa realizezi acest lucru nu poti decat sa lacrimezi si sa lasi usa sufletului deschisa pentru a intra pacea si calmul dragostei Lui neconditionate; nu poti decat sa lasi inima ta sa fie invaluita in bucuria Nasterii...astazi e Ajunul, incerc sa intru in povestea adevarata a acestei seri si sa ma plimb in imaginatia mea impreuna cu Fecioara Maria si Iosif...vreau sa simt macar o faramitura din greutatea dar si bucuria prin care au trecut in acea noapte. In aceasta noapte voi merge la colindat si voi incerca sa fiu unul din magi sau pastori...sa merg sa vestesc bucuria Nasterii Domnului, nu voi ajunge la staul dar voi ajunge in fata inimilor celor pe care ii colindam si vreau ca aceste cuvinte sa ajunga in inima lor si sa simta si ei impreuna cu mine o farama din bucuria Nasterii.
Nu stiu ce obisnuiesti sa faci tu in Ajunul Craciunului, dar te incurajez, acolo unde vei merge, sa incerci sa umbli si tu in aceasta noapte cu Maria si Iosif, incearca sa iti imaginezi cum a fost noaptea aceea si cat de greu dar ce bucurie mare a fost la final...plimba-te si tu cu mine in aceasta seara!
Craciun fericit!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
Cand am crezut ca mai am putin sa pasesc pe drumul bucuriei, m-am simtit impinsa inapoi, la inceputul drumului. Acum mie sufletul din nou af...
-
Am ajuns intr-o lume plina de umbre...calatoria mea parea sa fie mai lunga decat speram. Am ales o strada, era luminata...dar nu era lumina ...
-
Suntem ca paianjenii care incarca lumea cu panze, panze negre, pline de dezbinare si ura; oferim cu atata simplitate parerea noastra fara sa...
-
9-10-11 Decembrie au fost 3 zile in care oamenii care au incercat sa ma ispiteasca au reusit sa imi aduca aminte ca Dumnezeu vrea sa il laud...
-
Pentru lipsa mare de postari din anul acesta m-am decis sa scriu in luna Decembrie cate o postare zilnica, un fel de Advent Blog Month si sa...
-
Yesterday, after school I was waiting for my bus in a bus station and an old man came to me, and asked if I know english, I said "yes...
-
Mi-e dor de Tine, de binecuvantarea Ta, de imbratisarea Ta, de pacea Ta. Mi-e dor de mine, de zambetul meu, de calmul meu, de pacea mea. As ...
-
"Ma simt atat de mica cand ma uit la ce am...ma simt atat de neputincioasa in ce am de facut...ma simt atat de goala pe cat de plina su...
-
Haide, in seara asta sa ne rupem de lume, sa fugim si sa ne adapostim la poalele Lunii, razele ei sclipitoare sa fie singura noastra sursa d...
-
...I shiver and pull the blanket tight around myself, for I am colder than I had realized and I wonder that all things seem to be from hell ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu