Dupa o pauza destul de lunga, am cautat pe undeva prin mintea mea aglomerata de ganduri si temeri, un moment in care sa scriu. Nu stiu cati dintre voi sunteti casatoriti si ati trecut prin pasii care trebuie facuti dupa nunta...sa accepti ca nu e cale de intoarcere, sa devii mai responsabil din toate privintele, sa lasi parintii in urma si sa te concentrezi pe nevoile de cuplu...e greu, nu?
Si asta nu e tot, schimbarea ce apare e si la locul de munca, esti tratat diferit dar cerintele sunt mai mari si ajungi in pragul in care simti ca motivatia ai lasat-o undeva in pragul Bisericii inainte de cununia religioasa si cand ai iesit, ai uitat sa o iei, e greu sa faci ceva in numele Domnului cand nu ai motivatie, e greu sa ajungi acasa dupa o zi in care ai investit tot ce ai mai bun din tine in altii si sa nu fii multumit ca ai avut ocazia sa vorbesti altora despre o viata mai buna...nu e greu, e imposibil sa fii multumit fara motivatie!
E greu sa faci pasi mari intr-o viata atat de scurta si de limitata de mintea noastra, e greu sa iesi din zona de comfort si sa spui ca vrei ceva nou si ceva unic, vrei ceva care sa iti dea un impuls in viata si sa te creasca, sa te motiveze si sa te ajute sa descoperi noi talanti...iubesc sa fac pasi mari intr-o viata atat de scurta!
Probabil nu intelegi scopul postarii de azi, dar daca ai trecut pe aici, cu siguranta intelegi in ce stadiu e mintea mea...iubeste, iubeste si iubeste...dar cu temeri si ganduri inutile...nu de regret ci de multumire.
Oricat de infricosator ar parea, recomand oricui, sunt contra vorbei Apostolului Pavel si incurajez casatoria, de ce? Pentru ca e cel mai minunat lucru sa nu te simti singur, sa ai cu cine vorbi despre absolut orice lucru fara sa te simti limitat sau criticat, sa ai cu cine impartasi atat bucurii cat si necazuri, sa stii ca e cineva acasa dupa o zi plina de incercari si esecuri care o sa iti spuna ca te iubeste chiar si asa...e minunat sa te simti iubit si sa poti raspunde cu aceeasi moneda si oricat de infricosator ar parea si oricat de greu e inceputul, orice strada noua are momente cand are soare si cand nu, totul depinde de punctele cardinale...iar noi ne indreptam spre sud :)
Nu stiu cum esti tu si nu stiu ce ganduri ai, dar am o intrebare...esti multumit ?!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări populare
-
Bun, am decis ce sa fac pentru a implini 20 de ore de practica pentru facultate. O sa tin un studiu cu un grup de fete din biserica, tema am...
-
Nu pot sa iti ascult tacerea, Atunci cand inima te doare, Nu vreau sa suferi in tacere, Cand greul vietii te apasa. Tu stii cat te iubesc, S... -
...I shiver and pull the blanket tight around myself, for I am colder than I had realized and I wonder that all things seem to be from hell ... -
"A Domnului e razbunarea, iar a noastra e rabdarea." Cu asta a fost incheiat un frate predica, si cata dreptate poate avea. Dar oa...
-
"Era spre seara, deja incepea sa se pregateasca de somn; desi ora 18:00 nu e chiar o ora de pregatire...dupa ce isi termina toata ...
-
Nu sunt egoista? Tu esti Cel care ar trebui sa isi caute timp pentru mine si nu invers...si eu, foarte "mandra" spun ca in sfarsit... -
" Nu criticul este cel important; nu cel care arata cu degetul atunci cand cel puternic se poticneste sau cand binefacatorul ar fi putu... -
"Suntem romani si asta ne ocupa tot timpul" e un citat foarte uzual si de cele mai multe ori spus intr-un mod comic si ironic; ins...
-
Zilele trecute am primit un compliment destul de straniu "Esti deosebita pentru prietenia si dragostea ce o porti pentru altii!", ... -
Ce-i viata ta? E o penita, cu care scrii pe-al vietii drum... Si vorbe-n vant si fapte rele, raman scrise intr-un album. Ce-i viata ta? E o ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu