Era soare, era puritate oriunde privea iar linistea ce ii umplea sufletul de bucurie era ca o cascada fara oprire. Era ce cauta de multa vreme, era ce simtea ca are nevoie pentru a continua. Cascada se afla sus, deasupra realitatii, unde fictiunea si creativitatea nu au limite, unde totul se schimba si devine cum vrei tu...era asa de frumos si bine...poate pentru ca se regasea in Tine?!?Am pasit spre Tine si te-am luat de mana...am pornit impreuna si iti sopteam la fiecare popas , invata-ma rabdarea, invata-ma acceptarea, invata-ma daruirea, invata-ma nemurirea, invata-ma sa fiu...ca Tine!
Nu am reusit sa ajung in varful cascadei, insa am lasat ca apa ce curgea sa imi atinga si sa-mi mangaie trupul, simteam cum sentimente puternice imi inundau sufletul, cum dragostea Ta inunda fiecare celula, cum pacea ta a rasarit in zambetul meu si cum bucuria unei sanse la nemurire a reinviat in mine!
Inca o data, am inteles ca nici un om nu e capabil sa-mi ofere sentimentele puternice care mi le oferi Tu, am inteles ca oamenii sunt pentru a experimenta ceea ce invatam din intalnirile cu Tine.
Inca o data am inteles ca sunt nimic fara Tine!!! "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu