Las-o pe sotia ta sa iti fie SOTIE!

Daca ultima data am scris despre importanta rolului de sot, astazi m-am gandit sa scriu ce inseamna sa fii o sotie adevarata. Mentionez din nou ca vorbesc din lipsa de experienta practica dar din povestile celor din jur si din teoriile scrise de acei oameni numiti psihologi in terapia de cuplu si nu in ultimul rand din ceea ce ma invata Biblia.

Prima problema a sotiei este ca nu e lasata sa fie sotie! Nevoia barbatului de a-si arata superioritatea, de multe ori, devine atat de pronuntata incat sotia nu poate face altceva decat sa se supuna, inghitind zeci de cuvinte pline de valoare si intelepciune.

Sotia nu e lasata sa fie un sprijin, asta pentru ca termenul e inteles gresit, si anume, se intelege ca femeia doar tace si asculta si SE FACE ca intelege. Insa a fi sprijin dupa voia Domnului, e de a oferi si sfaturi si idei, de a cauta impreuna solutii si de a lupta impreuna.

E atat de populara vorba ca "femeia este un vas slab", cu care sunt de acord atata timp cat e interpretata corect; dar care e atat de discutata si atat de putin se tine cont de ea. Femeia nu e proasta si nu e bleaga, nu e carpa si nu e un obiect...femeia e femeie! E un vas slab, prin simplul fapt ca a fost creata cu atata atentie si a fost pusa atata eleganta si finete incat a devenit valoroasa. E un vas slab care are nevoie de un tratament special, care consta in cuvinte de incurajare, alintare, zambet, imbratisare si da, uneori femeia mai are nevoie si de atentii, chiar materiale.

Femeia e pentru cratita, asta spune toata lumea...sunt de acord ca femeia trebuie sa stea mai mult in bucatarie decat barbatul, insa nu mai traim vremurile din trecut cand era simplu ca femeia sa stea acasa si barbatul era cu animalele sau agricultura...traim vremuri in care e nevoie de lucru in echipa pentru supravietuire (sot-sotie).

Femeia trebuie sa fie supusa...sunt iar cuvinte auzite foarte des, dar se pierde esenta frazei, si anume ca femeia trebuie sa fie supusa unui barbat care la randul este supus lui Dumnezeu si impreuna sa fie supusi si devotati prin credinta, defapt aici se leaga acea funie in trei de care vorbesc toti crestinii.

Cum vreau sa fiu eu ca sotie? 
As zice femeia din Proverbe 31...ma lupt sa fiu asa dar recunosc ca e greu! Insa vorbind mai clar, mi-as dori sa fiu devotata si acolo cand e nevoie de mine, plina de dragoste si recunostiinta, plina de veselie si pace sufleteasca...iar astfel casa mea sa fie intr-o armonie...indiferent din ce material e facuta, conteaza ca "materialul" sufletesc sa fie de calitate.
Insa mi-ar fi greu sa fiu asa daca nu primesc ce am nevoie, respect si dragoste neconditionata, intelegere si acceptare, cuvinte de imbarbatare si de lauda; sunt dependenta de oameni, o sa fiu dependenta si de sotul meu, insa peste toate, imi place sa fiu dependenta de Dumnezeu!

Am scris pe scurt parerea mea...dar te intreb si pe tine, tu cum vrei sa fie sotia ta? Sau ca fata, cum vrei sa arati ca sotie? 

Lasa-l pe sotul tau sa iti fie SOT

Sunt in pragul nuntii si sunt tot mai curioasa sa citesc carti si articole despre casatorie, iar un lucru care mi s-a parut interesant a fost ca sotiile sunt majoritare cand vine vorba de nemultumirea in casnicie. Probabil veti spune ca asa sunt femeile, le place sa se planga mereu si sa comenteze; tot ce e posibil, dar din lipsa mea totala de experienta in casnicie, gandind la rece, consider ca sotia trebuie sa fie cu adevarat sotie unui sot care se comporta ca un sot!

Femeia este ajutorul potrivit barbatului, iar barbatul este ajutorul potrivit femeii. Nu de putine ori am vazut familii in care rolurile erau total invers, si anume, barbatul era total supus sotiei iar sotia era un adevarat lider. Mi se pare o lipsa acuta de barbatie din partea sotului ca permite asta, iar din partea femeii o lipsa totala de respect, atat fata de sot cat si fata de Dumnezeu!

Poate imi veti spune ca imi vine si mie randul si o sa vad atunci cat de greu e sa accepti ideile sotului cand eu stiu ca nu are dreptate sau nu e bine ce face; sunt de acord, si in timpul relatiei am avut momente de genul, insa a fi supusa nu inseamna a face totul cum zice el..ci a comunica cu el...a nu face nimic pana nu sunteti amandoi de acord cu pasul ce il face unul dintre voi.

Bunica mea a fost o femeie de casa si supusa, bunicul era hranit bine si ingrijit, cu haine mereu curate. Casa era intotdeauna bine pusa la punct, dovada unei gospodine adevarate; dar aveau ceva special...nu trecea o zi fara ca ei sa nu aiba un timp a lor...fie in gradina sub visin, fie in casa langa foc...era un timp in care discutau atat treburi serioase cat si comice, iar inainte de culcare ultimul lucru ce il faceau era sa se roage impreuna, nu ca acum...sa stea pe internet impreuna. Mi-as dori sa traiesc o viata simpla dar plina de dragoste si pace...e mai mare aceasta dorinta decat de a avea lucruri materiale pe care le-as folosi dar nu m-ar hrani emotional.

Am scris aceste randuri pentru sotiile care vor sa fie mai autoritare decat sotii...lasati-i pe ei sa fie barbati, voi cautati sa fiti simple si smerite, pline de vorbe bune si intelepte. Cautati eleganta in faptele voastre si curatie in lucrurile care le faceti, fiti demne de iubit!

Barbatilor sau sotilor, nu va lasati sotiile sa devina mai "barbate" decat sunteti voi, invatati sa fiti responsabili si faceti munca grea in locul ei...respectati-o si ocrotiti-o, e un vas slab care trebuie protejat cu atentie si dragoste, cu pasiune si rabdare. Sotia voastra e cel mai mare dar divin care il puteti primi in aceasta viata!

Iar pentru familii...pestreceti timp impreuna, timpul e mai de pret decat orice lucru material din lumea aceasta. A sta cu oamenii dragi tie si a petrece timp cu ei e o hrana spirituala si emotionala sanatoasa, mai ales cand il includeti si pe Dumnezeu!